Vocea lui Cristi Ciocoiu, fostul atacant al Stelei de la finele anilor 90, abia se aude în receptor. „Vă dați seama, familia lui trece prin momente groaznice. Pentru ei, din păcate, de-abia acum începe calvarul. Vom încerca să-i ajutăm, trebuie să avem grijă de noi și de ei acum. Dacă l-aș avea în față acum pe Gică, i-aș spune să nu mai pună la suflet toate neîmplinirile și toate neplăcerile. Trebuie să ne gândim mai bine la viața și la sănătatea noastră și să nu mai punem preț pe lucrurile materiale. Această goană nebună după mai bine ne împiedică să ne bucurăm de viață și de aspectele cu adevărat importante”. Discuția purtată a doua zi după moartea fostului fundaș de la FCM Bacău, Florin Ganea, avea în ea o undă de vinovăție. Jurnalistul intra în viața unui jucător care a evoluat de 233 de ori în Liga 1, descoperind pasiuni, supărări, prietenii și necazuri. De cealaltă parte, din tonul lui Ciocoiu transpira, discret, un soi de culpă, o responsabilitate neînțeleasă atunci.
Apus de soare pentru școala Sporting Bacău. În spate, se văd dealurile Moldovei
Florin Ganea a murit pe 9 septembrie 2015, la 39 de ani. Cauza decesului este un stop cardiac, surprinzător pentru un bărbat care se lăsase de fotbal în urmă cu doar doi ani. „La autopsie, au aflat că avusese un preinfarct destul de puternic în ultimele 6 luni pe care l-a dus probabil pe picioare. Din ce spuneau medicii legiști, infarctul de săptămâna trecută era inevitabil”, spune Giani Căpușă, fostul coleg al fundașului. Ganea a mers miercuri seara la fotbal pe un teren sintetic din Bacău, i s-a făcut rău și s-a prăbușit sub ochii copiilor săi. În ciuda intervenției medicilor, fostul fundaș stânga n-a mai putut fi salvat.
Dă click aici pentru a citi povestea lui Florin Ganea, fotbalistul care glumea că a fost mai bun decât Hagi
După retragere, Ganea era nevoit să pună preț pe lucrurile materiale. Ca fotbalist, nu fusese un star și nu câștigase o avere, iar el avea de întreținut o familie compusă din soția sa, Andreea, angajată la un salon de înfrumusețare, și doi gemeni în vârstă de 10 ani. Pentru a supraviețui, fostul jucător s-a îndreptat spre ceea ce știa mai bine: și-a deschis o școală de fotbal, Sporting Bacău. „Avea 5 grupe de copii, de la 2003 până la 2009. Percepea o taxă, dar era o nimica, 130 de lei pe lună. Ceva derizoriu. Costurile de deplasare la turnee, cantonamentele, echipamentele, toate astea erau suportate de noi, părinții. S-a stresat mult și cu școala pe care a făcut-o Ciocoiu împreună cu Radu Ciobanu. Ne-au luat niște copii de la școală. I s-a rupt sufletul când au plecat. Ținea mult în el, se consuma mult. Îi iubea pe copiii ăștia”, povestește Adrian Florea, tatăl lui George, un puști care joacă portar la Sporting Bacău.
„S-a stresat foarte mult în ultima perioadă cu școala lui. Era tot timpul pe drumuri, dar era apreciat” Marius Croitoru, fost coleg cu Ganea
Părintele copilului crescut de Ganea redeschide un subiect delicat. Doi prieteni și foști colegi de echipă care au crescut împreună de la 8-9 ani deveniseră în ultimul an concurenți pe piața școlilor de fotbal dintr-un oraș de provincie cu 140.000 de locuitori. Cristi Ciocoiu deține FC Bacău, un proiect pentru copii și juniori pe care spera să-l folosească apoi ca furnizor pentru SC Bacău, echipa de liga a doua la care este președinte. Concurența era inegală, dar Ganea încerca să reziste prin pasiunea investită în Sporting. „Echipa lui Ciocoiu are o forță financiară mai mare, copiii primesc echipamente și au parte de alte facilități. Tentația era mare pentru mulți părinți din Bacău să-și ducă feciorii la FC Bacău”, dezvăluie un alt fost fotbalist de la FCM Bacău, sub protecția anonimatului. Cristi Ciocoiu, în mijloc pe rândul de sus, alături cu copiii de la FC Bacău, școala concurentă cu Sporting Bacău
Ciocoiu discută, timid, despre subiectul concurenței cu prietenul său, decedat între timp: „Amândoi aveam aceeași activitate. I-am propus să ne unim. El îmi zicea să mai am răbdare”. Fostul lor coleg explică termenii fuziunii propuse de Ciocoiu: „Sporting urma să se topească în FC Bacău, iar Gică Ganea devenea antrenor la școala lui Ciocoiu. Lucrul ăsta l-a măcinat”. Un alt părinte, Florin Gherasim, confirmă: „A pus mult suflet în școala lui. Îmi spunea despre copiii care au plecat și i-am zis mereu că asta e viața. Fiecare e liber să aleagă. Era munca lui, avea o undă de regret când îi plecau băieții”.
Cu școala lui, Ganea încasa în jur de 2.000 de euro pe lună, dar din această sumă plătea utilitățile de la terenul de antrenament și salariile colaboratorilor săi. Ca angajat al lui Ciocoiu, ar fi avut, probabil, un salariu lunar nu mai mare de câteva sute de euro.
Rareș Gherasim, copilul crescut de Ganea pentru Steaua
Dincolo de bani, însă, Florin Ganea avea mândria, orgoliul de a crește viitori fotbaliști. În ziua în care a murit, era extrem de bucuros pentru că unul dintre elevii lui fusese acceptat la o selecție ținută de CSA Steaua. Fundașul în vârstă de 9 ani, Rareș Gherasim, urmează să plece la București unde trebuie să-și modeleze calitățile descoperite și lucrate de Ganea. „A avut o bucurie imensă când l-am anunțat că Rareș a fost ales. L-a învățat fotbal pe băiatul meu de la vârsta de 5 ani. Când i-am spus, mi-a zis că pentru el e cea mai mare mândrie să aibă un copil luat de Steaua. „Am un fotbalist la București, unde să dă ora exactă, și nu mă va face de rușine”. Așa zicea”, își amintește Florin Gherasim, tatăl lui Rareș.
Rareș Gherasim este primul din dreapta de pe rândul de sus. Poartă șort negru
„Ciocoiu i-a propus lui Florin să fuzioneze. Școala asta era, însă, treaba lui, sufletul lui, proiectul lui” Adrian Florea, tatăl unui copil înscris la Sporting Bacău
Sporting Bacău nu va câștiga niciun leu de pe urma lui Rareș Gherasim, chiar dacă acesta va ajunge un fotbalist mare. Școala nu câștigă, de fapt, de pe urma niciunui puști plecat la altă echipă. Băiatul care i-a impresionat pe Bumbescu, Doboș și Radu Troi la selecția ținută acum 3 săptămâni poate fi, însă, moștenirea lăsată de Ganea fotbalului. „Florin ne-a făcut fericită copilăria copiilor noștri. Făcuse o mare familie la școala lui. Eram mai mereu împreună. La cele trei antrenamente săptămânale, mâncam împreună, dormeam în aceleași pensiuni. Copilul meu mă întreabă de câteva zile de ce nu mai mergem la antrenament”, spune Adrian Florea. Tatăl lui Rareș, puștiul care va merge la Steaua, adaugă: „Nu știu dacă vreunul dintre copiii antrenați de el va ajunge fotbalist, dar a creat un grup de prieteni. Stătea de vorbă cu ei, îi scotea mereu la un suc. Avea un talent incredibil de a lucra cu copiii”.
Rareș Gherasim a aflat despre moartea antrenorului, însă nu înțelege impactul evenimentului asupra carierei sale. Școala de fotbal Sporting este deocamdată paralizată, însă părinții se gândesc să continue proiectul cu secundul lui Ganea, Marian Tănase.
În același timp, soția fostului fundaș stânga – Ganea era poreclit „Hagi” datorită abilității sale de a lovi mingea cu piciorul stâng -, simte în fiecare zi lipsa tatălui copiilor ei (foto dreapta-jos, alături de tatăl lor).
Președintele AFAN: „O să mai moară fotbaliști pe capete”
Florin Ganea a evoluat 9 sezoane în prima ligă din România și a adunat 233 de meciuri. Decesul său la numai 39 de ani deschide un alt subiect delicat pentru fotbalul românesc. Ce se întâmplă cu familiile jucătorilor sau foștilor fotbaliști în cazul în care aceștia își pierd viața? Emilian Hulubei, președintele sindicatului fotbaliștilor români (AFAN), nu are un răspuns concret: „Până când statul român, sindicatul, FRF și LPF nu se pun la masă, nu vom avea un sistem care să ajute foștii fotbaliști și familiile lor. O să mai moară fotbaliștii pe capete, iar familiile lor nu vor avea niciun ajutor până ne vom deștepta noi. În acest moment, din cauza legislației, nu se poate construi un sistem de pensii pentru fotbaliștii care se retrag. Ei renunță la fotbal la 35-40 de ani, iar vârsta legală de pensionare este de 65 de ani. Până atunci, fotbaliștii nu au dreptul la pensie. Asigurările individuale sunt foarte scumpe, costă între 3.000 și 4.500 de euro pe an”.
În Liga 1, media salarială lunară este de 6.000 de euro, potrivit datelor AFAN. Suma este ridicată de fotbaliștii de la Steaua și Astra. Fără ei, media scade la 3.500 de euro pe lună.
E exagerată o asigurare care reprezintă cel mult 6% din salariul mediu anual? Teoretic, nu, dar fotbalistul român are alte dificultăți reale. Doar două-trei cluburi din Liga 1 plătesc salariile la zi, unii jucători nu au primit niciun ban de peste jumătate de an, iar mulți sunt amenințați atunci când vor să-și depună memoriile pentru a deveni liberi de contract. Totul se petrece în Liga lui Iorgulescu, fostă a lui Dragomir, în care fondul de salarii nu este garantat prin licență, așa cum se întâmplă în Franța sau în Germania, iar fondul de pensii nu poate fi constituit din motive de vârstă.
„Nouăzeci la sută dintre jucătorii retrași din activitate își consumă rezervele financiare în primii doi ani de după retragere și apoi trebuie să-și caute un job” George Ogăraru
Emilian Hulubei susține că, dacă legislația ar permite, modelul ideal pentru fotbalistul român ar fi sistemul de pensii din fotbalul olandez. „E cel mai bun”, susține președintele sindicatului român. La jumătatea anilor 90, publicul din România citea cu uimire în presă declarațiile lui Rodion Cămătaru și Ioan Andone, foști fotbaliști care jucaseră în ultimii ani de carieră în Olanda. Ei povesteau cum, lunar, primeau o sumă consistentă de bani dintr-un fond de pensii olandez. Cei peste 1.000 de dolari pe lună care le veneau în fiecare lună din străinătate rivalizau atunci cu salariile de top din Divizia A.
Dacă Ganea ar fi jucat în Olanda: fondul de pensii și cel de economii îi ajutau familia
Cum Olanda are sistemul ideal, dar România nu-l poate implementa deocamdată, ProSport a încercat un exercițiu de imaginație. Dacă Florin Ganea ar fi jucat 233 de meciuri în 9 sezoane pentru o echipă medie din prima ligă olandeză, ce s-ar fi întâmplat cu familia lui după decesul neașteptat al fostului jucător?
Florin Ganea le explică puștilor săi ce au de făcut într-un meci disputat la Suceava Florin Ganea, în tribunele Național Arena la ultimul meci din viața sa: România – Grecia 0-0, disputat cu două zile înainte de decesul fostului fotbalist
ProSport a discutat cu Danny Hesp, președintele sindicatului fotbaliștilor olandezi (VVCS). Danny, fratele lui Ruud Hesp, fostul portar al Barcelonei de la finele anilor 90, explică:
„Dacă jucătorul decedat în România ar fi fost fotbalist olandez, avea două opțiuni. Sunt două sisteme în Olanda pentru fotbaliștii profesioniști. Primul este pensia. Fiecare angajat din Olanda are o pensie. Când moare, soția și copiii primesc o sumă din fondul de pensii. Nu e foarte mare, dar e garantată de legea olandeză. Apoi, mai este un sistem, hai să-i spunem de economii. Se numește CFK. O parte din salariu este transferată în contul său de economii, iar când termini cariera, atunci ești contact de banca respectivă și primești ca un fel de pensie. Fie iei toți banii, fie îi eșalonezi lunar. Depinde de cât câștigi și de cât contribui. Unii fotbaliști olandezi iau pensie timp de 20 de ani, alții doar 2 ani. Un procent cuprins între 10% și 30% din salariul lunar al jucătorului merge către acest fond. Dacă jucătorul a primit o parte de sumă după ce s-a retras, soția primește restul banilor din cont după decesul lui. Pe lângă asta, primește și suma de la fondul olandez de pensii despre care am amintit”.
Participarea la fondul CFK este obligatorie pentru fotbaliștii olandezi și opțională pentru cei din străinătate veniți să joace în Olanda. Dacă Florin Ganea ar fi jucat în Eredivisie, familia lui ar fi primit acum măcar o sumă din partea fondului național de pensii. E nevoie de un calcul simplu: salariul lui Ganea în anii petrecuți la FCM Bacău a fost cuprins între 2.000 și 3.000 de dolari, după spusele fostului președinte Gheorghe Chivorchian. Dacă luăm salariul și procentul maxime, rezultă că în cei 9 ani Ganea ar fi depus în fondul de pensie în jur de 100.000 de dolari, bani care s-ar fi întors acum spre familia sa rămasă fără sprijin.
Fost fotbalist la Ajax timp de patru sezoane, George Ogăraru recunoaște că nu a optat pentru sistemul CFK atunci când a jucat în Olanda: „Sincer, poate ar fi fost o soluție bună, dar depinde de ce ai de gând să faci după ce renunți la carieră. Dacă alegi să nu cotizezi la fondul de pensii, dar investești banii câștigați în timp ce ești încă în activitate, nu văd o problemă”.
În ultimii ani, Ogăraru a investit multă energie pentru a schimba sistemul social în care sunt înțepeniți fotbaliștii români. Imaginea bunului său prieten, Mihai Neșu, paralizat în scaun cu rotile după un accident de muncă petrecut pe un teren de antrenament din Olanda, l-a marcat: „Jucătorii ar trebui să cotizeze. Am încercat cu AFAN să găsim o soluție pentru România. Am vrut să implicăm FRF să oblige cluburile să vireze o parte din salariile fotbaliștilor într-un fond social. Totul s-a blocat la federație care susține că nu poate obliga jucătorii să dea din salariu. Ești împins spre asigurările private, dar în România nu ai nicio asigurare care poate acoperi unui fotbalist pierderile generate de un accident grav. Dacă Neșu ar fi fost accidentat aici, imaginați-vă în ce situație ar fi fost acum”.
Neșu a rămas imobilizat într-un scaun cu rotile. Sistemul olandez l-a ajutat. A avut o primă de accident destul de consistentă, statul olandez i-a oferit gratuități, dar banii abia îi acoperă nevoile în acest moment. Florin Ganea, în duel cu Ionel Dănciulescu, în urmă cu mai bine de 10 ani
Florin Ganea, alt fost fundaș stânga român, a decedat în timp ce încerca să producă, aproape pro-bono, fotbaliști pentru un sistem defect. Florin Gherasim, tatăl puștiului crescut la Bacău care va pleca la Steaua, povestește: „Florin a avut ceva special. A consolidat o camaraderie. Mergem cu băiatul la mare, la munte, dar Rareș simte mereu dorul colegilor de la școala de fotbal. Am fost la Constanța, în turneu. A fost o distracție teribilă. Am fost apoi în concediu la mare, dar Rareș nu avea acea bucurie pe care o vedeam alături de colegii lui”.
„Avem de ales. Fotbal sau școală? E o alegere grea, dar probabil că vom merge cu Rareș la București. Eu și soția vom începe o viață nouă pentru el” Florin Gherasim, tatăl copilului recrutat de Steaua
Prinși în jungla legislativă, tratați ca niște sclavi de patronii lor și prea puțini dornici de a cotiza într-un sistem care nu le aduce beneficii imediate, fotbaliștii români riscă enorm. Decesul lui Florin Ganea la 39 de ani e un semnal important pe care cei mai mulți dintre ei îl vor ignora, probabil. La Bacău, soția fostului fundaș este nevoită să-și crească cei doi gemeni din salariul de coafeză. „Am vorbit și cu Cristi Ciocoiu. Suntem mai mulți care vrem să strângem bani pentru a-i da Andreei. Are nevoie de ei”, dezvăluie Florin Lovin, alt băcăuan devenit cunoscut în fotbalul mare după ce a jucat la Steaua.
Generos sau generat de un sentiment de vinovăție pentru concurența din ultimul an, cum e cazul lui Ciocoiu, gestul unor foști colegi nu rezolvă inerția din fotbalul românesc. „Rareș poate fi unul dintre moștenitorii lui Florin Ganea, dar toți copiii de la școala lui sunt talentați. Al meu a avut doar șansa să meargă la București la o selecție”, spune Florin Gherasim.
Adevărata moștenire a lui Ganea ar fi dacă unul dintre băieții crescuți de el la Sporting Bacău va debuta în fotbalul românesc și va plăti lunar o cotizație, trimisă la timp de clubul lui într-un fond de pensii, pe care băcăuanul va putea să-l acceseze începând cu, să spunem, anul 2040.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER